Protecția datelor și integrarea noilor tehnologii.

Noile tehnologii înglobează mijloace tehnice tot mai evoluate care se propagă ca o undă de șoc în toate aspectele vieții omenești – naștere, educație, relații personale și profesionale, sănătate, petrecerea timpului liber, conflictele interpersonale și interstatale, câștiguri și pierderi financiare, urcușuri și văi ale vieții fiecăruia etc. – mijloace tehnice care descarcă practic multe, ori mult prea multe din datele personale (contextul aplicabil) în lumea virtuală, în internet, hrănit cu sârguință și de multe ori fără discernământ, de fiecare dintre noi pe rețelele de socializate sau în cadrul platformelor cu care interacționăm.

În aceste vremuri, când vorbim de identitatea/ amprenta digitală a persoanei, când mișcarea globului ocular, grimasa feței și numărul de click-uri ne sunt măsurate și interpretate, noile tehnologii găsesc cale deschisă spre centrul nostru mai ușor, dată fiind capacitatea fără precedent al acestor sisteme de a găsi și combina seturi relevante de date la modul rafinat, la moduri de finețe ce conduc la exactitate și precizie în profilare. Suntem mult mai expuși și deciziile ne sunt influențate submersiv de diverse campanii de marketing pentru a cumpăra un produs/ experiență anume în detrimentul altuia/ alteia; informații alterate expuse public în forme extrem de verosimile în aparență ne influențează opinia și deciziile politice, făcând tot mai dificilă trierea și clasarea informației ca fiind reală, corectă pe de-a întregul și adevărată. Practic se duce o luptă permanentă, tot mai acerbă, pentru colectarea de date cu caracter personal într-o varietate și cantitate tot mai mare, pentru ca roata economiei să se învârtă mai mult, mai repede și mai năucitor, iar noile tehnologii contribuie consistent la împlinirea acestui obiectiv.

Reglementarea corectă a canalelor de colectare a datelor cu caracter personal, constituirea, gestionarea și transferul bazelor de date, implementarea și menținerea măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru asigurarea respectării securității, confidențialității, disponibilității și continuității datelor conform principiilor de prelucrare instituite prin GDPR vor reprezenta acțiuni chiar mai relevante decât în prezent, cu bătaie lungă la capitolul guvernanță.

Comisia Europeană face referire pe pagina sa de internet, în septembrie 2023, că „pe măsură ce intrăm în Deceniul digital, apar multe tehnologii noi, toate acestea având potențialul de a ne transforma viețile. Pentru viitorul Europei, există trei tehnologii avansate esențiale, anume internetul obiectelor (IO), tehnologia blockchain și internetul de nouă generație.”, sub condiția unei abordări care să „graviteze în jurul omului pentru a se asigura că la nivelul IO sunt respectate valorile UE și că cetățenii UE dispun de o capacitate sporită de acțiune”. În același context, UE declară că urmărește să accelereze „dezvoltarea și adoptarea de tehnologii avansate, astfel încât cetățenii și întreprinderile să se poată bucura de întregul potențial al lumii digitale”, lucru care reprezintă premisă de creștere a omenirii. Inovația este capacitată de saltul revoluționar constituit de noile tehnologii, activitățile umane fiind simplificate mult la nivel de procese repetitive, fiind astfel posibilă o mai mare investiție de timp în a inova.

După cum se poate observa, acest proces profund și iminent accelerat de digitalizare a umanității, manifestat mai ales prin apariția unor domenii de studiu precum machine learning (generative AI) și data mining, care au condus la generarea de roboți cum sunt și cei din seria Large Language Models (LLMs), schimbă în mare parte paradigma cu care noi suntem încă obișnuiți; plecând de la instrumentele uzuale pe care le folosim în munca noastră de zi cu zi – culegere date, combinare, integrare perspective noi și culminând cu frecvența și complexitatea cu care datele noastre cu caracter personal sunt difuzate prin intermediul internetului și ajung să fie stocate în baze de date de pe întreg mapamondul. Criteriul teritorialității prelucrărilor de date devine unul tot mai ambiguu și dificil de gestionat, pe măsură ce viteza de transfer și capacitatea de prelucrare a datelor cresc.

Schimbarea de paradigmă enunțată anterior implică multe componente de gândire și acțiune care se activează, implicit pentru operatorii de date cu caracter personal, în ceea ce privește asigurarea principiilor GDPR și implementarea conceptului pereche de „privacy by design & privacy by default”. Acum, mai mult ca niciodată, privacy by design instituie privacy by default prin intermediul contractelor autoexecutabile (smart contracts) care vor deveni tot mai frecvente în anii următori și pentru care echipe complexe de programatori și specialiști în privacy – juriști, avocați, practicieni – vor lucra în tandem pentru ca linia de cod să genereze și să susțină raporturi contractuale corecte între părți și conforme cu cerințele legale aplicabile inclusiv pe linie de privacy, fără echivoc. Beneficiile oferite de aplicațiile care se constituie în contracte direct executabile nu sunt puține – precizie, viteză și eficiență, autonomie, cost mai mic decât contractele tradiționale, securitate și transparență și, tot mai multe afaceri se vor orienta către adoptarea automatizării, inclusiv pe acest tronson, cu atât mai mult cu cât, mediul economico-legislativ la nivel european și internațional impulsionează utilizarea noilor tehnologii.

Cu titlu de concluzie, reiterez și accentuez ideea în care viitorul tehnologic este deja aici și specialiștii în domeniul protecției dreptului la intimitate și viață privată ca drept fundamental, vor eșua în munca lor, dacă nu vor integra, în mod continuu și susținut, în profilul lor profesional componenta tehnică adusă de digitalizarea mediilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Pentru că protejarea datelor personale în mod independent de noile tehnologii devine misiune imposibilă, cu fiecare zi ce trece și cu fiecare set de date transferat.

Autor: Ec. Cătălina Pantilimon

București, 03.decembrie.2023